Informatii CONPIROM

Meniul paginii

Pagina principala

Despre CONPIROM

Membrii confederatiei

Stiri

ACORD DE COLABORARE ÎNTRE CONFEDERAŢIA PATRONALĂ DIN INDUSTRIA ROMÂNIEI - CONPIROM- ŞI CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE BILATERALĂ ROMÂNIA-BRAZILIA ( BRACC )
În data de 03.08.2011 Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură,...

DREPTUL DE ORGANIZARE ŞI NEGOCIERE COLECTIVA
C98 DREPTUL DE ORGANIZARE ŞI NEGOCIERE...

LIBERTATEA SINDICALA SI APARAREA DREPTULUI SINDICAL
Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a...

KOTRA Cyber Delegation
KOTRA funcţionează ca agenţie guvernamentală sud-coreeană şi are ca...

Informatii

Strategia CONPIROM

Patronatele în România

Legaturi interne

Webmail

Strategia CONPIROM

STRATEGIA PE TERMEN MEDIU A CONPIROM. PROGRAMUL DE ACTIUNI
1. CONPIROM reprezintă la ora actuală o importantă şi influentă componentă a societăţii civile , ce reuneşte 12 federaţii şi asociaţii patronale . Ea acoperă un spectru larg de activităţi economice , între care ramuri industriale precum construcţiile de maşini, metalurgia, exploatarea şi prelucrarea lemnului, electronica şi electrotehnica. , producţia de mobilă, sticla şi ceramica fină, celuloza şi hârtia, cărora li se alătură construcţiile şi materialele de construcţii, recuperarea şi comerţul en gros, activităţile de export import şi cele din agricultură. . Ramurile industriale în care îşi desfăşoară activitatea federaţiile şi asociaţiile din cadrul CONPIROM totalizează aproape 30 % din totalul producţiei industriale a României .
De-a lungul anilor, CONPIROM şi-a extins , diversificat şi perfecţionat activităţile, a câştigat un binemeritat prestigiu, justficând increderea celor care au creat-o în 1990 şi a celor care i-au sporit sfera de acţiune şi de afirmare .
                                                               I
   2. În prezent , CONPIROM , ca şi economia şi societatea românească, se află într-un moment în care se cere o nouă evaluare a drumului parcurs şi trasarea unei strategii adecvate pe termen mediu pentru realizarea unui progres notabil în concordanţă cu noua situaţie a ţăii şi cu exigenţele   puse de evoluţiile din economia europeană şi din economia mondială în care procesul globalizării , precum şi unele fenomene deteriorante noi se resimt tot mai puternic .
Situaţia actuală şi perspectivele industriei şi ale altor ramuri din economia românească poartă , din păcate, pecetea modului nefavorabil , neeconomic şi haotic în care s-au desfăşurat tranziţia şi procesele ce au însoţit-o în ţara noastră . Nu dorim să facem aici şi nici nu este locul o analiză a tranziţiei din România , cu părţile ei pozitive şi negative, dar nu putem trece cu vederea că una din consecinţele ei distructive majore constă în dezindustrializarea economiei noastre naţionale .
Grija necesară şi elementară pentru păstrarea şi valorificarea potenţialului industrial şi tehnic al ţării în interesul naţiunii a fost înlocuită după 1990 cu graba de a se debarasa de aceste bogăţii cât mai repede şi fără calcul economic. Pulverizarea capacităţilor de producţie între diverşi proprietari cu interese diferite, segmentarea fluxurilor de producţie, despuierea multor întreprinderi de utilajele şi tehnologiile avansate de care dispuneau fie prin lăsarea lor în paragină fie prin înstrăinarea iresponsabilă, îngreunarea accesului la sursele de aprovizionare cu materii prime şi materiale, neglijarea menţinerii şi calificării forţei de muncă , scăderea productivităţii muncii dau o imagine a cauzelor   decăderii industriei noastre în perioda tranziţiei . La acestea se adaugă tăierea abruptă şi nepregătită a relaţiilor cu parteneri tradiţionali din alte ţări cu pieţe de desfacere şi surse de aprovizionare convenabile , orientarea spre economii în care industria românească era neadaptată şi necompetitivă, decapitalizarea întreprinderilor , greutăţile întâmpinate de   mulţi patroni autohtoni şi altele.
Datorită acestor   fenomene negative petrecute într-un interval scurt de timp, industria noastră s-a transformat din coloana vertebrală a economiei într-o ramură vlăguită, aflată în derivă şi derută. Aceasta a avut şi are efecte dăunătoare asupra altor ramuri, asupra comerţului exterior al ţării şi a eficienţei lui , asupra veniturilor şi traiului populaţiei .
Creşterea economică ce se petrece din primii ani ai noului secol, cu contribuţia substanţială a industriei noastre, este o mărturie că aceasta a intrat într-un proces de redresare care constituie o premisă favorabilă pentru progresul ei continuu .
Aceste procese evidenţiază, totodată, că patronatul format în anii tranziţiei a cîştigat, în ansamblul său, în condiţii grele experienţa pe care o are acum, făcând faţă cu succes examenelor la care viaţa l-a supus.
3. Un alt element definitoriu pentru situaţia actuală şi de perspectivă îl constituie faptul că România a devenit de peste un an de zile membru cu drepturi depline al Uniunii Europene , ceea ce îi incumbă noi drepturi şi obligaţii, adoptarea unui comportament economic şi industrial adecvat regulilor şi statutului său în cadrul familiei integrate a celor 27 de ţări.
Obiectivul stabilit de Strategia de la Lisabona de a face în viitorul apropiat din Uniunea Europeană cea mai dinamică şi competitivă economie a lumii , bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică viabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, cu o mai mare coeziune socială şi respect faţă de mediu este onorant şi ambiţios . El este angajant pentru toate ţările membre. atât pentru cele mai vechi şi mai dezvoltate cât şi pentru cele mai noi şi mai puţin dezvoltate , cum este România..
Este momentul în care se cere ca premisele favorabile acumulate în faza de preaderare prin crearea unui cadru instituţional şi juridic nou , legăturile multiple stabilite cu parteneri din celelate ţări membre, fondurile ce sunt alocate pentru dezvoltarea României să fie fructificate cât mai eficient în noua etapă . Acestea constituie o şansă şi o provocare pentru modernizarea şi progresul industriei şi economiei noastre.
În etapa următoare România are interesul şi obligaţia de a-şi îndrepta cu pricepere eforturile spre derularea în condiţii optime şi desăvârşirea procesului de integrare europeană , definite mai ales de Programul de convergenţă europeană şi Programul Naţional de Dezvoltare.
4. Tabloul activităţilor industriale la scară mondială în condiţiile actualei faze a globalizării relevă apariţia unor factori şi actori noi ce au tendinţa de a se consolida în etapa următoare. Activităţile industriale de prelucrare rămân în continuare concentrate în cea mai mare măsură în ţările dezvoltate, dar ponderea economiiilor în ascensiune şi a celor în curs de dezvoltare creşte . Decalajele industriale în domeniile tehnologiei, productivităţii, eficienţei şi profitabilităţii rămân o realitate ce se poate agrava.
Progresele tehnologice actuale, generate de cercetarea ştiinţifică inovatoare , înnoiesc rapid gama produselor industriale şi ameliorează calitatea acestora, stimulează intens unele ramuri şi fac să se restrângă altele în intervale scurte de timp , sporesc importanţa eficienţei investiţiilor. Economiile şi firmele exploatează în grade diferite posibilităţile oferite de noile tehnologii, de liberalizarea comerţului internaţional şi de mai marea mobilitate a resurselor, se adaptează în măsuri inegale la cerinţele protecţiei mediului ambiant. Exporturile de produse prelucrate devin tot mai mult tehnologic intensive ; ponderea cea mai semnificativă revine tot mai pronunţat produselor cu nivel tehnologic mediu şi înalt în timp ce ponderea celor cu nivel tehnologic scăzut şi bazate pe resurse se reduce.
Internaţionalizarea industriei şi împletirea internaţională a capitalului, inclusiv a celui industrial cu cel financiar,   se accentuează ca urmare a activităţilor desfăşurate de corporaţiile transnaţonale , a investiţiilor directe în străinătate , a procesului de relocalizare a producţiei şi de migrare a forţei de muncă . Asupra evoluţiei actuale şi viitoare a economiei şi industriei mondiale îşi pun amprenta tot mai pregnant apariţia şi ascensiunea unor noi actori importanţi de pe diferite continente cu capacităţi productive şi competitive redutabile .
Toate acestea sunt provocări cu care ne confruntăm şi este de aşteptat că ne vom confrunta în viitor în forme cunscute sau mai noi.
5. Ţinând cont de realităţile prezentate , CONPIROM stabileşte ca principal obiectiv al strategiei sale pe termen mediu şi lung orientarea activităţii spre REALIZAREA RECONSTRUCŢIEI INDUSTRIALE A ROMÂNIEI .
RECONSTRUCŢIA INDUSTRIALĂ corespunde interesului naţonal de a valorifica mai eficient resursele naturale , de capital , de forţă de muncă , de inteligenţă şi creativitate pe care le are România.
RECONSTRUCŢIA INDUSTRIALĂ este în interesul naţional al creşterii dinamice a bunăstării populaţiei, întăririi capacităţii competitive a economiei şi al reducerii decalajelor ce ne despart de ţările avansate.
RECONSTRUCŢIA INDUSTRIALĂ A ROMÂNIEI este consonantă cu interesele partenerilor noştri din Uniunea Europeană , ale afirmării internaţionale a UE în ansamblu ca o economie integrată dinamică şi solidă, o comunitate ce susţine şi facilitează progresul economico-industrial al fiecărei ţări membre .
RECONSTRUCŢIA INDUSTRIALĂ constituie o bază solidă de pe care România poate participa activ şi avantajos la procesul de globalizare, un răspuns pragmatic la sfidările şi riscurile pe care le comportă evoluţia economiei mondiale contemporane.
6. CONPIROM adresează un apel călduros patronatelor din întrega industrie şi din celelte ramuri, guvernului , partidelor politice şi societăţii civile de a face din reconstrucţia industrială a României o prioritate naţională, o platformă comună de acţiuni pentru un interes naţional major pe termen lung. Transformarea României într-un stat industrial dezvoltat constituie un ţel ce merită să se situeze constant pe agenda tuturor guvernărilor, indiferent de culoarea lor politică , împreună cu cele privind educaţia, sănătatea , infrastructura, agricultura, susţinîndu-se realizarea lui prin politici, iniţiative şi acţiuni coerente, pe termen lung. România industrială şi durabilă va fi o binefacere pentru toate categoriile sociale actuale şi pentru generaţiile următoare.
                           II
Urmărind realizarea obiectivului strategic al reconstrucţiei industriale a României, având în vedere realităţile economice şi sociale ale ţării, structurile instituţionale şi experienţa acumulată, precum şi evoluţiile cu care ne confruntăm , CONPIROM supune Adunării sale generale spre adoptare următorul PROGRAM de activitate şi acţiuni de interes comun pentru membrii confederaţiei în 2008 şi în anii viitori :
1.Urmărirea modernizării tehnologiilor şi a producţiei în fiecare unitate, alinierea lor la cerinţele competitivităţii pieţei pentru a asigura producerea şi consumul tot mai mare de produse şi lucrări cu marca Fabricat în România.
   a. Promovarea recomandării ca la realizarea investiţiilor de la bugetul de stat, din credite garantate de stat sau din fonduri europene să se acorde prioritate , în condiţii de competitivitate, antreprizelor, utilajelor, materialelor şi serviciilor ce pot fi asigurate din România.
    b. La lucrările de infrastructură, la construcţia de şosele, autostrăzi, canalizări etc., să fie aplicate soluţii care utilizează cu preponderenţă produse fabricate în România.
2.Sprijinirea acţiunilor de reîncurajare a procesului de concentrare gestionară, managerială şi de capital .favorabilă tehnologiilor complexe . Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii să se bazeze pe aportul de capital nou , în corelare cu dezvoltarea marii industrii, iar nu pe spargerea marilor ăntreprinderi.
3. Dezvoltarea unor relaţii stabile cu institute de cercetare şi tehnologie din ţară şi din străinătate pentru a facilita aplicarea de tehnologii inovatoare şi eficiente, atragerea de specialişti din cercetare în unele activităţi economice .
Îmbunătăţirea regimului brevetelor şi invenţiilor şi a achiziţionării acestora.
4. Implicarea activă a CONPIROM în crearea de parcuri industriale , eco-industriale şi industrial ştiinţifice , cu participarea membrilor săi , în diferite zone ale ţării în vederea valorificării avantajelor economice , în domeniul energetic, manageriale şi sociale oferite de această formă avansată de organizare.
5. Să se acorde a atenţie aparte îmbunătăţirii corelaţiei dintre productivitatea muncii şi salarizare , asigurându-se permanent creşterea semnificativă a productivităţii muncii faţa de cea a salariilor.
6. Iniţierea de acţiuni pentru reducerea consumurilor energetice în toate fazele proceselor productive , în transporturi şi activităţile anexe.
7 Având în vedere specificul unora din ramurile aflate în sfera sa de cuprindere , CONPIROM îşi propune să contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, urmând ca federaţiile din componenţa sa să dezbată într-un viitor apropiat acţiunile ce vor fi întreprinse în această direcţie..
8. O preocupare centrală constantă a tuturor membrilor CONPIROM , concretizată în planuri de măsuri pe termen lung, trebuie să devină creşterea contribuţiei la protecţia mediului natural din ţara noastră, combaterea poluării acestuia, asimilarea de tehnologii nepolunte (curate), grija pentru consumurile de lemn şi refacerea fondului forestier, economisirea materialelor de construcţie naturale, exploatarea raţională a resurselor de apă , aplicarea fermă a principiului poluatorul plăteşte , realizarea dezvoltării durabile nu numai la nivelul economiei naţionale , ci şi al ramurilor . Totodată, se impune stimularea consumului de materiale şi deşeuri recuperate în procesele de producţie .
9. Intensificarea relaţiilor cu capitalul şi sectorul bancar şi transformarea acestora din contacte punctuale în raporturi constante de parteneriat şi consultare , menite să permită creşterea contribuţiei capitalului autohton la dezvoltarea industrială a ţării..CONPIROM îşi propune să devină un mijlocitor activ în relaţiile dintre întreprinzători şi bănci pentru a facilita accesul la pieţele bancare .
10. Cultivarea unui model avansat de relaţii cu angajaţii, bazat pe parteneriat social , pe stimularea iniţiativei acestora, pe ridicarea continuă a calificării lor , respectarea disciplinei muncii , dialog şi stimă reciprocă .
11. Afirmarea mai pronunţată a rolului şi influenţei pozitive pe care statul este chemat să le aibă în viaţa economică, indeosebi prin politicile sale de păstrare a resurselor naturale strategice , prin politicile fiscale şi legislaţia îndreptate spre susţinerea şi încurajarea capitalului naţional , prin controlul asupra utilităţilor publice care condiţionează funcţionarea întregului sistem economic naţional .
Pornind de la rolul şi responsabilităţile statului, CONPIROM îşi propune să intervină pe lângă guvern şi Parlament   pentru :
     a.îmbunătăţirea întregului sistem de reglementări din sfera relaţiilor dintre întreprinderi şi instituţiile administraţiei de stat .Solicităm reducerea numărului de aprobări şi avize din administraţia publică, simplificarea birocraţiei actuale, care complică şi paralizează activitatea economică , frânează iniţiativa şi favorizează corupţia.
b. instituirea unui parteneriat activ şi real cu autorităţile publice la nivel judeţean şi local în vederea creşterii transparenţei şi predictibilităţii măsurilor ce au influenţă asupra mediului economic şi social.
   c. reducerea parafiscalităţii, a numărului mare de taxe de tot felul ( peste 300) cu care organele centrale şi locale îşi asigură venituri pentru servicii care sunt impozitate odată prin lege şi buget. CONPIROM va insista pentru interzicerea apariţiei de noi taxe şi impozite şi majorarea acestora pe parcursul anului bugetar.
d. alinierea preţurilor energetice la condiţiile din România, la gradul de suportabilitate a industriei din ţara noastră şi a populaţiei, în nici un caz peste nivelurile europene.
e. măsurile şi eforturile făcute pentru atragerea capitalului străin, mai ales a corporaţiilor transnaţionale, să fie însoţite de măsuri tot atât de ferme pentru dezvoltarea şi consolidarea capitalului autohton. Se cere ca , pe termen lung, în structura acţionară a economiei ponderea capitaluluio autohton să ajungă să fie semnificativă, dacă nu chiar predominantă
. f. implicarea mai activă a CONPIROM în elaborarea unor orientări, documente şi măsuri esenţiale pentru prezentul şi viitorul economiei şi societăţii, cum sunt Strategia dezvoltării durabile a României, crearea noului grup energetic cu capital de stat ş.a.
12. La rândul său , CONPIROM îşi va intensifica prezenţa în arena publică prin elaborarea şi promovarea unor acte legislative , cum este Memorandumul de poziţie al CONPIROM privind dezvoltarea mediului economic şi social din România ş.a., precum şi pentru îmbunătăţirea legislaţiei existente, cum este Codul muncii , pentru a se stimula mai bine munca, a se mări flexibilitatea pe piaţa muncii şi a se întări disciplina muncii.
13. Cultivarea şi extinderea managementului industrial modern , a metodelor   eficiente de gestionare în toate unităţile. Este în interesul nostru comun şi al economiei de a avea un patronat şi manageri experimentaţi, cu o cultură solidă a afacerilor , cu viziune pe termen lung ,capabili să rezolve competent , fără tertipuri sau ocolind legea,   problemele cu care ne confruntăm , demni de stima salariaţilor şi a concetăţenilor.
14. Având convingerea că reconstrucţia industrială a României poate fi numai o operă comună, CONPIROM va dezvolta colaborarea sistematică cu organismele patronale din celelalte ramuri , schimburile de păreri şi de experienţă în probleme de interes comun, sprijinul reciproc în rezolvarea unor probleme curente şi abordarea obiectivelor de perspectivă , adoptarea unor poziţii unitare în relaţiile cu organismele publice , cu   capitalul din alte ţări şi cu organismele UE..
15. Îmbunătăţirea relaţiilor cu sindicatele atât   în cadrul organismelor de dialog social cât şi pe plan local, în fiecare unitate.

III

CONPIROM este hotărât să dinamizeze, să perfecţioneze calitativ şi să adauge noi dimensiuni propriei activităţi , pe măsura obiectivelor noii etape în care intrăm. În acest scop :
1.Se va asigura participarea activă a reprezentanţilor CONPIROM la toate structurile dialogului social la nivel central, ministerial şi local, sporirea contribuţiilor lor competente la acest dialog.
Totodată, se va asigura participarea reprezentanţilor CONPIROM şi ai federaţiilor componente la structurile dialogului social la nivel european.
Federaţiile şi CONPIROM vor lua măsuri pentru completarea locurilor vacante şi înlocuirea reprezentanţilor care nu desfăşoară activităţi le cerute în cadrul diferitelor structuri guvernamentale şi locale ale dialogului social.

2.În vederea creşterii prestigiului CONPIROM în cadrul mişcării patronale şi sporirii coeziunii acesteia, formularea poziţiilor sale în problemele economice şi sociale va ţine seama şi de interesele altor structuri patronale , de posibilităţile de apropiere şi completare reciprocă a acestora .
3. CONPIROM va participa în continuare activ la convenirea şi definitivarea proiectului de lege pentru îmbunătăţirea legii patronatelor, susţinând mai buna structurare a patronatelor pe criterii sectoriale şi evitarea fărâmiţării mişcării noastre.
Modul de participare la organismul de reprezentare unitară a patronatelor va fi supus , la momentul apariţiei acestei probleme, aprobării Consiliului de conducere şi Adunării generale a CONPIROM.
4.Conducerea CONPIROM este împuternicită să iniţieze şi să desfăşoare activităţi pentru coagularea şi întărirea mişcării patronale prin primirea de noi membri, alianţe, fuziuni, colaborări sau alte forme flexibile de interes patronal, urmând ca rezultatele acestor iniţiative să fie supuse aprobării Consiliului de conducere.
Se va acţiona pentru cuprinderea în cadrul federaţiilor , asociaţiilor şi organizaţiilor din cadrul CONPIROM a unui număr mai mare de societăţi comerciale , organizaţii , asociaţii şi federaţii patronale cu profil industrial, indiferent de natura şi mărimea capitalului deţinut.
5. Asumându-şi dimensiunea europeană a activităţii sale, CONPIROM va acţiona perseverent pentru încadrarea sa activă în structurile europene ale patronatului continental . Federaţiile şi asociaţiile care nu sunt încă membre ale structurilor patronale   de ramură din UE vor trebui să continue acţiunile pentru afilierea lor la acestea într-un timp cât mai scurt.
6. CONPIROM consideră de o deosebită importanţă perticiparea sa activă la toate structurile instituţionalizate şi reuniunile   legate de desfăşurarea procesului de integrare , la acţiunile pentru utilizarea fondurilor comunitare, precum şi sprijinirea şi acordarea de consultanţă tuturor membrilor săi în asimilarea şi utilzarea eficientă a acestor fonduri.
7. Activitatea comisiilor pe probleme va trebui să fie îmbunătăţită şi mai bine profilată într-un timp scurt. Restructurarea lor va   trebui să ia în consideraţie înfiinţarea unor . comisii pentru :
     - relaţii cu sectorul bancar ;
     - relaţii cu organele şi instituţiile judeţene şi locale ;
     - asimilarea fondurilor europene ;
     - parcuri industriale ;
     - dialog partenerial ( cu angajaţii , cu alte patronate,cu
        sectorul public).
Comisiile vor organiza sistematic ( lunar sau trimestrial) dezbateri pe probleme de interes patronal din domeniul respectiv, întâlniri cu patroni din diferite zone ale ţării şi alte manifestări.
8. Pentru a acorda un sprijin calificat permanent asociaţiilor membre şi diferiţilor patroni din cadrul confederaţiei se va înfiinţa un Centru de consultanţă , informare şi cultură a managementului al CONPIROM , care va poseda personal bine calificat, cu experienţă, capabil să dea asistenţă patronilor în probleme juridice, tehnice, economice, financiare .
9. Se va urmări ca permanent în publicaţiile CONPIROM, în alte mijloace de informare în masă să fie reflectate aspecte ale activităţilor şi preocupărilor membrilor organizaţiei , poziţii şi iniţiative ale CONPIROM şi ale mediului de afaceri, analize proprii ale fenomenelor economice şi sociale .
Periodic se vor organiza conferinţe de presă, manifestări patronale ( mese rotunde, dezbateri, Ziua industriei, acordarea de diplome, prezentarea de noi realizări tehnice ş.a.) la nivelul confederaţiei, al federaţiilor şi organizaţiilor.
10. Se va elabora şi va fi adoptat Regulamentul de funcţionare a CONPIROM, la cărui definitivare vor participa toate organizaţiile membre ale confederaţiei.
În acest cadru vor fi examinate posibilităţile de reprezentare teritorială a CONPIROM . .
11. Pentru a asigura participarea competentă şi neîntreruptă la toate acţiunile de promovare a intereselor patronatului din cadrul CONPIROM la nivel naţional şi al UE este necesară îmbunătăţirea radicală a susţinerii financiare, logistice şi organizatorice a confederaţiei, federaţiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor patronale aşa cum a evidenţiat recenta Adunare generală extraordinară.
În acest scop federaţiile şi organizaţiile membre vor asigura virarea cotizaţiilor curente pe anul 2008 până la sfârşitul fiecărui trimestru
Totodată, fiecare federaţie şi organizaţie va asigura încheierea a cel puţin 9 contracte de sponsorizare pentru CONPIROM din partea principalelor întreprinderi membre.
Organizarea unor manifestări patronale va fi susţinută financiar din fonduri proprii ale iniţiatorilor.
12. O preocupare importantă şi constantă de-a lungul întregii perioade pe care ne pregătim acum să o parcurgem va fi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu patronatul industrial şi din alte ramuri din ţările membre ale UE, încadrarea noastră activă în structurile acestuia , precum şi extinderea relaţiilor cu patronatul din alte ţări .
În acest cadru , ne propunem să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării relaţiilor economice, comerciale şi investiţionale cu Republica Moldova , cu patronatul industrial de dincolo de Prut .
*                                    *                                         *
Avem convingerea intimă şi fermă că înfăptuirea obiectivelor trasate în strategia prezentată şi în programul de acţiuni va duce la afirmarea tot mai prestigioasă a CONPIROM în viaţa economică şi socială a ţării, demonstrand că activitatea noastră axată pe reconstrucţia industrială a României serveşte interesului naţional